S.C. HIDROELECTRICA S.A.

Complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana

 

Istoric

 

Ideea folosirii cursurilor de apă a dat naştere la invenţii din cele mai vechi timpuri, începutul pierzându-se în negura vremurilor. Dinainte de epoca stăpânirii romane, geţii construiseră mori şi pive pentru măcinarea minereurilor sau prelucrarea lânii.

Morile Tismanei au urmat o evoluţie asemenea bisericilor. Cele din secolul trecut, înlocuiesc pe altele mult mai vechi şi aşa mai departe. Cele mai vechi mori se află în satele Sohodol şi Izvarna. Vă prezentăm mai jos moara şi gaterul de la „bâlbăros”, izvorul cel mare al Izvarnei. Imaginea a fost luată în 1939 de  istoricul Ion Conea. Astăzi acestea nu mai există, aici se află acum staţia de captare pentru alimentarea cu apă a oraşului Craiova.

 

   

 

Moara şi gaterul din 1939, alături de actuala staţie de captare de la Izvarna

 

         Dar unele mori vechi se păstrează şi se mai folosesc şi azi. Iată mai jos, în stânga, o altă moară de la Izvarna si în dreapta, „Moara cu butoaie” de la Sohodol monument de tehnică populară dobândită timp de milenii. Ele fac parte din obiectele de patrimoniu ale Tismanei şi sunt vizitate de mulţi turişti.

 

   

 

Şantierul de la Tismana

 

După construirea între anii 1964-1971 a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier”, inginerii de aici studiază soluţia captării râurilor Cerna, Motru şi Tismana în vederea producerii de energie electrică. Se proiectează construirea unor mari lacuri de acumulare, legate subteran între ele  într-un mare Complex Hidroenergetic, capabil să susţină sistemul energetic naţional în perioada vârfului de consum.

Organizarea de şantier de la Porţile de Fier se mută la Tismana şi într-un timp record se construiesc coloniile Centru lângă Stadionul cel vechi al Tismanei , Coşbuc pe Valea Tismanei, Tismăniţa la poalele nord-estice ale Cioclovinei, colonia Pocruia şi altele asemenea pe râurile Bistriţa, Motru, Cerna.

Urmează pentru Tismana o perioadă de boom economic, forţa de muncă este atrasă de salariile bune acordate pe noile şantiere de lucru deschise pe lângă colonii. Migrarea ei antrenează declinul exploatării forestiere şi a industriei de artizanat.

Dar câştigurile oamenilor de pe şantier, se observă în amenajările urbanistice. Apar o serie de construcţii noi de case, se reabilitează cele vechi, se construiesc anexe. După finalizarea lucrărilor însă, o parte din forţa de muncă migrează odată cu şantierul, la noile amenajări de pe râul Jiu

 

Complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana

 

Prezentarea preluată din săptămânalul „Imaginea Gorjului”

aparţine prof. P. Maxim iar fotografiile prof. N.Tomoniu

 

ACH este un ansamblu de lucrări destinate satisfacerii folosinţelor de apă din cursul mijlociu al Jiului şi producerii de energie electrică.

Schema de amenajare s-a dezvoltat prin aplicarea principiului concentrării debitelor în principale acumulare printr-o reţea de captări şi aducţiuni secundare, în paralel cu concentrarea căderii într-o centrală mare situată subteran.

Amenajarea cuprinde, in faza finala un număr de cinci acumulări si patru centrale hidroenergetice.

Folosinţele de apa din bazinul hidrografic al râului Jiu, necesită debite mult mai mari decât  cele ce se pot obţine prin regularizarea Jiului, aşa încât ideea de baza a proiectului amenajării Cerna-Motru -Tismana a fost derivarea din bazinul râului Cerna a unor debite  având valori importante .

       In acest fel s-a asigurat în medie o triplare  a debitului de apă pe sectorul mijlociu al Jiului, în special pentru marele termocentrale : Rovinari, Turceni, Işalnita şi platforma industriala a municipiului Craiova.

        Cele patru hidrocentrale functionează în regim de vârf de sarcină utilizând potenţialul hidroenergetic al râurilor Cerna, Motru, Tismana şi Bistriţa precum şi al afluenţilor acestora .

 

 

 

Staţia de transformare a CHE Tismana

 

            CHE Tismana subteran     

 

Este cea mai mare unitate hidroenergetică din cadrul Complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana. Centrala uzinează apă din lacul de acumulare Motru, ce are un volum util de 2,9 mil.m.c. prin intermediul unei conducte forţate în lungime de 8580 m. Centrala Hidroelectrică Tismana Subteran este echipată cu două hidroagregate  cu turbine Francis cu ax vertical şi cameră spirală metalică cuplate cu două generatoare având o putere instalată de 53 MW fiecare. Producţia medie anuală de energie electrică se situează la cifra de 262 GWh. Debitul turbinat este evacuat în lacul Tismana aval printr-o galerie de fugă cu o lungime de 4405 m. In prezent, sunt în studiu de finalizare lucrările la galeria de aducţiune de la barajul clocotiş în lungime de 11400 m, în scopul aducerii la valoarea instalată a puterii disponibile.

Lacul CHE Tismana Aval

CHE Tismana Aval

           

Este o centrală hidroelectrică de tip baraj amplasată în frontul de retenţie pe malul stâng al râului Tismana. Ea a fost pusă în funcţiune în anul 1985 şi prelucrează o cădere netă de 9,5 m din lacul Tismana Aval.

Acumularea Tismana Aval se află la confluenţa dintre râul Tismana şi debitul de apă turbinat de către centrala Hidroelectrică Tismana Subteran, fiind ultima verigă din lanţul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

Producţia medie anuală de energie electrică se ridică la valoarea de 6 GWh.

Barajul de la Vâja pe vremea betonării – Foto Toni Miute

CHE  Clocotiş

 

            Este situată pe Valea râului Bistriţa şi a fost dată în exploatare în anul 1987. Centrala Hidroenergetică Clocotiş uzinează apă din lacul de acumulare aferent barajului Vîja  printr-o aducţiune subterană cu o conductă forţată în lungime de 1092 m.

            Integrarea în cadrul complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana se află în faza de execuţie, prin aceasta urmărindu-se ca volumul de apă turbinat de către CHE Clocotiş să fie utilizat ulterior de către CHE Tismana Subteran.

 

Lacul de acumulare Cerna Aval

Acumularea Valea lui Iovan

 

Este realizată prin bararea râului Cerna în aval cu confluenţa cu râul Iovan, într-o zonă încastrată între culmile sud -estice ale Masivului Godeanu şi cel nord-vestic al Masivului Mehedinţi, în aşa numitul Culoar al Cernei. Bazinul colector are o suprafaţă de 131 kmp, cu dispunere perpendiculară pe Valea Cernei. Acumularea volumului de apă se realizează atât din afluenţa naturală  a râului Cerna, cât şi prin lucrările complexe de captare a principalelor pâraie din zonă. Astfel, aportul suplimentar de debit este de 4,2 mc/s faţă de 5,8 mc/s, cît este debitul mediu natural al  râului Cerna. Aceste captări secundare sunt: Craiova, Olanul, Stîrminos, Balmez, Alunul şi Motru.

Lacul de acumulare format în spatele barajului are o suprafaţă de 292 ha şi volumul maxim de 124 milioane mc. Apa prelevată din acumularea Valea lui Iovan este transportată către CHE Motru prin aducţiunea subterană Cerna -Motru cu o lungime de 5930 m.

 

 

Castelul de echilibru din Cioclovina - Tismana

Nivelul lacului de acumulare Motru este la baza acestui uriaş din beton

CHE Motru

           

Este situată pe malul drept al văii râului Motru, în amonte de primirea afluentului Valea Mare. Centrala Hidroelectrică Motru este prima  treaptă energetică  realizată în cadrul complexului Cerna -Motru- Tismana, fiind situată  în suprafaţa lacului de acumulare Motru. Centrala Hidroelectrică Motru a fost dată în exploatare în anul 1979.

Infrastructura clădirii centralei este alcătuită dintr-o cuvă  etanşă din beton armat turnat monolit îngropată pe o adâncime de 17 m în roca de bază şi udată de apele râului Motru pe o înălţime de 10 m .

Barajul Motru este situat în avalul CHE Motru la confluenţa pârâului Valea Mare cu râul Motru.

Volumul de apă acumulat în lacul Motru  este turbinat de către hidroagregatele aferente  CHE Tismana subteran, prin intermediul aducţiunii subterane Motru-Pocruia-Tismana cu o lungime de 8.580 m, cu diametrul interior de 3,6 m  la o diferenţă maximă de nivel de 263 m.

Centrala Hidroelectrică Motru uzinează apă din lacul de acumulare Valea lui Iovan, cu un volum util de 124 milioane m.c., prin intermediul aducţiunii prin conducta forţată din barajul Cerna. CHE Motru  are o putere instalată de 50MW iar producţia medie anuală de  energie electrică  se situează la valoarea de 130 GWh.